suliga

Romanian

Etymology

Unknown.

Pronunciation

  • IPA(key): /su.liˈɡa/

Verb

a suliga (third-person singular present suligă, past participle suligat) 1st conjugation

  1. to climb
    Synonyms: cățăra, cocoța

Conjugation

    conjugation of suliga (first conjugation, no infix)
infinitive a suliga
gerund suligând
past participle suligat
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present sulig suligi suligă suligăm suligați suligă
imperfect suligam suligai suliga suligam suligați suligau
simple perfect suligai suligași suligă suligarăm suligarăți suligară
pluperfect suligasem suligaseși suligase suligaserăm suligaserăți suligaseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să sulig să suligi să sulige să suligăm să suligați să sulige
imperative — tu — — voi —
affirmative suligă suligați
negative nu suliga nu suligați

Further reading

This article is issued from Wiktionary. The text is available under Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 unless otherwise noted. Additional terms may apply for the media files.