tăbărâre

Romanian

Etymology

From tăbărî.

Noun

tăbărâre f (plural tăbărâri)

  1. camping, setting up camp

Declension

Declension of tăbărâre
singular plural
indefinite definite indefinite definite
nominative-accusative tăbărâre tăbărârea tăbărâri tăbărârile
genitive-dative tăbărâri tăbărârii tăbărâri tăbărârilor
vocative tăbărâre, tăbărâreo tăbărârilor

References

  • tăbărâre in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN