tăcăitoare
Romanian
Etymology
Noun
tăcăitoare f (plural tăcăitori)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | tăcăitoare | tăcăitoarea | tăcăitori | tăcăitorile | |
| genitive-dative | tăcăitori | tăcăitorii | tăcăitori | tăcăitorilor | |
| vocative | tăcăitoare, tăcăitoareo | tăcăitorilor | |||
References
- tăcăitoare in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN