turcofil
Romanian
Etymology
Borrowed from French turcophile. By surface analysis, turc + -o- + -fil.
Noun
turcofil m (plural turcofili)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | turcofil | turcofilul | turcofili | turcofilii | |
| genitive-dative | turcofil | turcofilului | turcofili | turcofililor | |
| vocative | turcofilule | turcofililor | |||