turcolog
Romanian
Etymology
Borrowed from German Turkologe. By surface analysis, turc + -o- + -log.
Noun
turcolog m (plural turcologi)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | turcolog | turcologul | turcologi | turcologii | |
| genitive-dative | turcolog | turcologului | turcologi | turcologilor | |
| vocative | turcologule | turcologilor | |||