turnare
See also: turnaré
Romanian
Etymology
Noun
turnare f (plural turnări)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | turnare | turnarea | turnări | turnările | |
| genitive-dative | turnări | turnării | turnări | turnărilor | |
| vocative | turnare, turnareo | turnărilor | |||
Spanish
Verb
turnare
- first/third-person singular future subjunctive of turnar