urâțit

Romanian

Etymology

Past participle of urâți.

Adjective

urâțit m or n (feminine singular urâțită, masculine plural urâțiți, feminine and neuter plural urâțite)

  1. uglified

Declension

Declension of urâțit
singular plural
masculine neuter feminine masculine neuter feminine
nominative-
accusative 		indefinite urâțit urâțită urâțiți urâțite
definite urâțitul urâțita urâțiții urâțitele
genitive-
dative 		indefinite urâțit urâțite urâțiți urâțite
definite urâțitului urâțitei urâțiților urâțitelor

Verb

urâțit (past participle of urâți)

  1. past participle of urâți

References

  • urâțit in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN
This article is issued from Wiktionary. The text is available under Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 unless otherwise noted. Additional terms may apply for the media files.