vâjâi

Romanian

Etymology

From vâj +‎ -âi.

Verb

a vâjâi (third-person singular present vâjâie, past participle vâjâit) 4th conjugation

  1. to whiz

Conjugation

    conjugation of vâjâi (fourth conjugation, no infix)
infinitive a vâjâi
gerund vâjâind
past participle vâjâit
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present vâjâi vâjâi vâjâie vâjâim vâjâiți vâjâie
imperfect vâjâiam vâjâiai vâjâia vâjâiam vâjâiați vâjâiau
simple perfect vâjâii vâjâiși vâjâi vâjâirăm vâjâirăți vâjâiră
pluperfect vâjâisem vâjâiseși vâjâise vâjâiserăm vâjâiserăți vâjâiseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să vâjâi să vâjâi să vâjâie să vâjâim să vâjâiți să vâjâie
imperative — tu — — voi —
affirmative vâjâie vâjâiți
negative nu vâjâi nu vâjâiți
This article is issued from Wiktionary. The text is available under Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 unless otherwise noted. Additional terms may apply for the media files.