välgörare

Swedish

Etymology

From väl +‎ göra +‎ -are.

Noun

välgörare c

  1. benefactor

Declension

Declension of välgörare
nominative genitive
singular indefinite välgörare välgörares
definite välgöraren välgörarens
plural indefinite välgörare välgörares
definite välgörarna välgörarnas

Further reading