vinglare
Swedish
Etymology
Noun
vinglare c
- agent noun of vingla
Declension
| nominative | genitive | ||
|---|---|---|---|
| singular | indefinite | vinglare | vinglares |
| definite | vinglaren | vinglarens | |
| plural | indefinite | vinglare | vinglares |
| definite | vinglarna | vinglarnas |
vinglare c
| nominative | genitive | ||
|---|---|---|---|
| singular | indefinite | vinglare | vinglares |
| definite | vinglaren | vinglarens | |
| plural | indefinite | vinglare | vinglares |
| definite | vinglarna | vinglarnas |