Romanian
Etymology
Borrowed from French volute.
Noun
volută f (plural volute)
- voluta
Declension
Declension of volută
|
|
singular
|
|
plural
|
|
|
indefinite
|
definite
|
indefinite
|
definite
|
| nominative-accusative
|
volută
|
voluta
|
volute
|
volutele
|
| genitive-dative
|
volute
|
volutei
|
volute
|
volutelor
|
| vocative
|
volută, voluto
|
volutelor
|