zimțui

Romanian

Etymology

From zimț +‎ -ui.

Verb

a zimțui (third-person singular present zimțuiește, past participle zimțuit) 4th conjugation

  1. to jag

Conjugation

    conjugation of zimțui (fourth conjugation, -esc- infix)
infinitive a zimțui
gerund zimțuind
past participle zimțuit
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present zimțuiesc zimțuiești zimțuiește zimțuim zimțuiți zimțuiesc
imperfect zimțuiam zimțuiai zimțuia zimțuiam zimțuiați zimțuiau
simple perfect zimțuii zimțuiși zimțui zimțuirăm zimțuirăți zimțuiră
pluperfect zimțuisem zimțuiseși zimțuise zimțuiserăm zimțuiserăți zimțuiseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să zimțuiesc să zimțuiești să zimțuiască să zimțuim să zimțuiți să zimțuiască
imperative — tu — — voi —
affirmative zimțuiește zimțuiți
negative nu zimțui nu zimțuiți
This article is issued from Wiktionary. The text is available under Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 unless otherwise noted. Additional terms may apply for the media files.