întrunire

Romanian

Etymology

From întruni +‎ -re.

Noun

întrunire f (plural întruniri)

  1. meeting

Declension

Declension of întrunire
singular plural
indefinite definite indefinite definite
nominative-accusative întrunire întrunirea întruniri întrunirile
genitive-dative întruniri întrunirii întruniri întrunirilor
vocative întrunire, întrunireo întrunirilor