țintirim

Romanian

Etymology

Borrowed from Hungarian cinterem, ultimately from Ancient Greek κοιμητήριον (koimētḗrion). Doublet of cimitir.

Noun

țintirim n (plural țintirimuri)

  1. (Transylvania, Moldavia (region)) cemetery
    Synonym: cimitir

Declension

Declension of țintirim
singular plural
indefinite definite indefinite definite
nominative-accusative țintirim țintirimul țintirimuri țintirimurile
genitive-dative țintirim țintirimului țintirimuri țintirimurilor
vocative țintirimule țintirimurilor

References