călca

See also: calca, calcá, and calça

Romanian

Etymology

Inherited from Latin calcāre.

Pronunciation

  • Audio:(file)
  • Audio:(file)

Verb

a călca (third-person singular present calcă, past participle călcat, third-person subjunctive calce) 1st conjugation

  1. (intransitive) to step, tread
    Synonym: călca
  2. (transitive) to step on, trample on
  3. (transitive) to run over
  4. (transitive) to iron (to pass an iron over clothing), press
  5. (transitive, figurative) synonym of încălca (“to violate, infringe”)

Conjugation

    conjugation of călca (first conjugation, no infix)
infinitive a călca
gerund călcând
past participle călcat
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present calc calci calcă călcăm călcați calcă
imperfect călcam călcai călca călcam călcați călcau
simple perfect călcai călcași călcă călcarăm călcarăți călcară
pluperfect călcasem călcaseși călcase călcaserăm călcaserăți călcaseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să calc să calci să calce să călcăm să călcați să calce
imperative — tu — — voi —
affirmative calcă călcați
negative nu călca nu călcați

Derived terms

This article is issued from Wiktionary. The text is available under Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 unless otherwise noted. Additional terms may apply for the media files.