ceasornic
Romanian
Etymology
Borrowed from Bulgarian часо́вник (časóvnik, “timepiece”).
Pronunciation
- IPA(key): [t͡ʃe̯aˈsor.nik]
Noun
ceasornic n (plural ceasornice)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | ceasornic | ceasornicul | ceasornice | ceasornicele | |
| genitive-dative | ceasornic | ceasornicului | ceasornice | ceasornicelor | |
| vocative | ceasornicule | ceasornicelor | |||