conține

See also: contine

Romanian

Etymology

Borrowed from French contenir, Latin contineō, with conjugation based on ține. See also conteni.

Pronunciation

  • IPA(key): /konˈt͡si.ne/

Verb

a conține (third-person singular present conține, past participle conținut, third-person subjunctive conțină) 3rd conjugation

  1. (transitive) to contain

Conjugation

    conjugation of conține (third conjugation, past participle in -ut)
infinitive a conține
gerund conținând
past participle conținut
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present conțin conții conține conținem conțineți conțin
imperfect conțineam conțineai conținea conțineam conțineați conțineau
simple perfect conținui conținuși conținu conținurăm conținurăți conținură
pluperfect conținusem conținuseși conținuse conținuserăm conținuserăți conținuseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să conțin să conții să conțină să conținem să conțineți să conțină
imperative — tu — — voi —
affirmative conține conțineți
negative nu conține nu conțineți

Further reading

This article is issued from Wiktionary. The text is available under Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 unless otherwise noted. Additional terms may apply for the media files.