număra

See also: numara

Romanian

Pronunciation

  • IPA(key): /nu.mə.ˈra/
  • Audio:(file)
  • Rhymes: -a
  • Hyphenation: nu‧mă‧ra

Etymology 1

Inherited from Latin numerāre.

Verb

a număra (third-person singular present numără, past participle numărat) 1st conjugation

  1. to count
  2. to number
  3. to calculate, compute
    Synonym: socoti
  4. to reckon, consider
Conjugation
    conjugation of număra (first conjugation, no infix)
infinitive a număra
gerund numărând
past participle numărat
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present număr numeri numără numărăm numărați numără
imperfect număram numărai număra număram numărați numărau
simple perfect numărai numărași numără numărarăm numărarăți numărară
pluperfect numărasem număraseși numărase număraserăm număraserăți număraseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să număr să numeri să numere să numărăm să numărați să numere
imperative — tu — — voi —
affirmative numără numărați
negative nu număra nu numărați
Derived terms

Etymology 2

Inherited from Latin nomināre. Doublet of nomina, a later borrowing which has itself become archaic today.

Verb

a număra (third-person singular present numără, past participle numărat) 1st conjugation (obsolete)

  1. (transitive) to name
    Synonym: numi
  2. (transitive) to read
    Synonym: citi
    • c. 15th C., Voroneț Codex, folio 28v, lines 7–8; edited in Mariana Costinescu, editor, Codicele Voronețean, Bucharest: Minerva, 1981, page 284:
      дѣчинᲂумъръ​гїемонꙋ​каσᲅѧ. […]
      Deaci numără ghiemonu carrtea […]
      So the governor read the letter […] (Acts 23:18)
    • 1700, Anonymus Caransebesiensis:
      Numĕr. Numero. Lego.
      Numĕr. I count. I read.

References

This article is issued from Wiktionary. The text is available under Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 unless otherwise noted. Additional terms may apply for the media files.