riglă
Romanian
Etymology
Borrowed from Greek ρίγλα (rígla, “rule”), from Latin rēgula. Doublet of regulă.
Pronunciation
- IPA(key): /ˈri.ɡlə/
- Rhymes: -iɡlə
- Hyphenation: ri‧glă
Noun
riglă f (plural rigle)
- ruler (instrument)
- Synonym: liniar
- (woodworking) lumber with a larger, squarish section, such as a two by two
Declension
singular | plural | ||||
---|---|---|---|---|---|
indefinite | definite | indefinite | definite | ||
nominative-accusative | riglă | rigla | rigle | riglele | |
genitive-dative | rigle | riglei | rigle | riglelor | |
vocative | riglă, riglo | riglelor |
References
- “riglă”, in DEX online—Dicționare ale limbii române (Dictionaries of the Romanian language) (in Romanian), 2004–2025