rotunditate
Latin
Noun
rotunditāte
- ablative singular of rotunditās
Romanian
Etymology
Noun
rotunditate f (plural rotundități)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | rotunditate | rotunditatea | rotundități | rotunditățile | |
| genitive-dative | rotundități | rotundității | rotundități | rotundităților | |
| vocative | rotunditate, rotunditateo | rotundităților | |||
References
- rotunditate in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN