tacă

See also: Appendix:Variations of "taca"

Romanian

Etymology

From tăcea.

Noun

tacă f (plural tăci)

  1. silence

Declension

Declension of tacă
singular plural
indefinite definite indefinite definite
nominative-accusative tacă taca tăce tăcele
genitive-dative tăce tăcei tăce tăcelor
vocative tacă, taco tăcelor

References

  • tacă in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN