îmbrăcat

Romanian

Etymology

From îmbrăca (“to clothe”) +‎ -at

Pronunciation

  • IPA(key): /ɨm.brəˈkat/
  • Rhymes: -at
  • Hyphenation: îm‧bră‧cat

Adjective

îmbrăcat m or n (feminine singular îmbrăcată, masculine plural îmbrăcați, feminine and neuter plural îmbrăcate)

  1. dressed (having clothes)
    Antonym: dezbrăcat
  2. clad, dressed (wearing something particular)
    Synonyms: înțolit, înveșmântat, (obsolete) învăscut

Declension

Declension of îmbrăcat
singular plural
masculine neuter feminine masculine neuter feminine
nominative-
accusative 		indefinite îmbrăcat îmbrăcată îmbrăcați îmbrăcate
definite îmbrăcatul îmbrăcata îmbrăcații îmbrăcatele
genitive-
dative 		indefinite îmbrăcat îmbrăcate îmbrăcați îmbrăcate
definite îmbrăcatului îmbrăcatei îmbrăcaților îmbrăcatelor

Participle

îmbrăcat

  1. past participle of îmbrăca (“to clothe; to get dressed”)

Further reading

This article is issued from Wiktionary. The text is available under Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 unless otherwise noted. Additional terms may apply for the media files.