îmbuna

Romanian

Etymology

From bun. Compare Aromanian mbunedz, mbunari.

Verb

a îmbuna (third-person singular present îmbunează, past participle îmbunat) 1st conjugation

  1. to calm, tame, pacify
  2. to placate, conciliate
  3. to reconcile

Conjugation

    conjugation of îmbuna (first conjugation, -ez- infix)
infinitive a îmbuna
gerund îmbunând
past participle îmbunat
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present îmbunez îmbunezi îmbunează îmbunăm îmbunați îmbunează
imperfect îmbunam îmbunai îmbuna îmbunam îmbunați îmbunau
simple perfect îmbunai îmbunași îmbună îmbunarăm îmbunarăți îmbunară
pluperfect îmbunasem îmbunaseși îmbunase îmbunaserăm îmbunaserăți îmbunaseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să îmbunez să îmbunezi să îmbuneze să îmbunăm să îmbunați să îmbuneze
imperative — tu — — voi —
affirmative îmbunează îmbunați
negative nu îmbuna nu îmbunați

Synonyms

Derived terms

This article is issued from Wiktionary. The text is available under Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 unless otherwise noted. Additional terms may apply for the media files.