oară
Romanian
Alternative forms
- óră — obsolete
Pronunciation
- IPA(key): /ˈo̯arə/, [ˈwaɾə]
- Rhymes: -arə
- Hyphenation: oa‧ră
Etymology 1
Inherited from Latin hōra, from Ancient Greek ὥρα (hṓra, “time, season, year”). Doublet of oră, which was a borrowing.
Noun
oară f (plural ori)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | oară | oara | ori | orile | |
| genitive-dative | ori | orii | ori | orilor | |
| vocative | oară, oaro | orilor | |||
Related terms
Etymology 2
Inherited from Vulgar Latin root *ōvāria, from Latin ovum, or less likely *avula.
Noun
oară f (plural oare)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | oară | oara | oare | oarele | |
| genitive-dative | oare | oarei | oare | oarelor | |
| vocative | oară, oaro | oarelor | |||