săblăznire

Romanian

Etymology

From săblăzni +‎ -re.

Noun

săblăznire f (plural săblăzniri)

  1. (obsolete) sin
    Synonym: rătăcire

Declension

Declension of săblăznire
singular plural
indefinite definite indefinite definite
nominative-accusative săblăznire săblăznirea săblăzniri săblăznirile
genitive-dative săblăzniri săblăznirii săblăzniri săblăznirilor
vocative săblăznire, săblăznireo săblăznirilor

References

  • săblăznire in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN