simți

Romanian

Etymology

Inherited from Latin sentīre, from Proto-Indo-European *sent- (“to feel”).

Pronunciation

  • IPA(key): /simˈtsi/
  • Audio:(file)
  • Rhymes: -i
  • Hyphenation: sim‧ți

Verb

a simți (third-person singular present simte, past participle simțit, third-person subjunctive simtă or (dated) simță) 4th conjugation

  1. (transitive) to feel (of both tangibles and intangibles)
    a simți nevoia să... ― to feel the need to...
    a îi simți lipsa
    to feel the absence of something/someone
  2. (reflexive, copulative) to feel, to be feeling
    Te simți bine? ― Are you feeling well?
    Cum se simte? ― How is he feeling?
  3. (transitive) to sense, to notice (to perceive with the sense organs)

Conjugation

    conjugation of simți (fourth conjugation, no infix)
infinitive a simți
gerund simțind
past participle simțit
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present simt simți simte simțim simțiți simt
imperfect simțeam simțeai simțea simțeam simțeați simțeau
simple perfect simții simțiși simți simțirăm simțirăți simțiră
pluperfect simțisem simțiseși simțise simțiserăm simțiserăți simțiseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să simt să simți să simtă să simțim să simțiți să simtă
imperative — tu — — voi —
affirmative simte simțiți
negative nu simți nu simțiți

Derived terms

References

This article is issued from Wiktionary. The text is available under Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 unless otherwise noted. Additional terms may apply for the media files.