poartă
Megleno-Romanian
Etymology
Inherited from Latin porta (“door, gate”).
Noun
poartă f
Romanian
Alternative forms
- поартэ (poartă) — post-1930s Cyrillic spelling
Etymology
Inherited from Latin porta (“door, gate”), from Proto-Indo-European *per- (“to pass through”).
Pronunciation
- IPA(key): /ˈpo̯ar.tə/
Audio: (file) Audio: (file)
Noun
poartă f (plural porți)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | poartă | poarta | porți | porțile | |
| genitive-dative | porți | porții | porți | porților | |
| vocative | poartă, poarto | porților | |||
Derived terms
Related terms
See also
Verb
poartă
- inflection of purta:
- third-person singular/plural present indicative
- second-person singular imperative